Petrești

Situată pe şoseaua E671 (DN19), la o distanţă de 53 km spre sud-vest de reşedinţa judeţului şi la 12 km de Carei, comuna Petreşti se află în zona de contact dintre Câmpia Careiului şi Câmpia Ierului.

În 2002, populaţia unităţii administrative era de 1683 locuitori, dintre care 47,32% sunt maghiari, 31,49% germani şi şvabi şi 11,82% români. Cele două localităţi aparţinătoare comunei sunt Petreştiul şi Dindeştiul Mic. Comuna face parte din Asociaţia Rurală „Câmpia Careiului şi Ierului.”

Localitatea Petreşti este atestată documentar pentru prima dată în 1316, sub denumirea de Mezeu Petri. A aparţinut domeniului neamului Kaplony, iar ulterior a fost împărţită între două familii descendente: Vadai şi Károlyi, între care au existat numeroase conflicte de-a lungul secolelor privind această moşie. Situarea Petreştiului pe drumul ce lega două mari centre regionale, Satu Mare şi Oradea, l-a expus numeroaselor expediţii de jaf ale oştilor turceşti, austriece sau ale curuţilor. La sfârşitul răscoalei conduse de Rákóczi, satul s-a depopulat aproape total. În 1740, contele Alexandru Károlyi colonizează familii de şvabi la Petreşti, aduse din localităţile înconjurătoare. În secolul al XIX-lea istoria localităţii este marcată de două catastrofe, prima fiind cutremurul din 1834, iar a doua incendiul din 1875. În ianuarie 1945, peste 200 de şvabi au fost deportaţi în taberele de muncă forţată din URSS. Numărul locuitorilor de etnie germană a scăzut însă dramatic mai ales în urma emigrărilor din deceniile comuniste. Astăzi, acest proces nu mai este caracteristic. Mulţi dintre cei plecaţi în străinătate şi-au păstrat casele şi se întorc în fiecare an pentru a petrece un timp în satul natal.

Agricultura se menţine cea mai importantă activitate economică. Asociaţia agricolă din Petreşti se ocupă atât de creşterea animalelor, cât şi de cultura plantelor. În sat funcţionează unităţi comerciale mai mici şi un restaurant. Dezvoltarea comunitară este facilitată de prezenţa unui telecentru şi de centrul regional de instruire TeleFormer, care găzduieşte cursuri de perfecţionare sub egida Centrului de Resurse CREST din Satu Mare.

Biserica romano-catolică închinată Sf. Elisabeta a fost construită în 1786. În timpul cutremurului din 1834, turnul bisericii s-a prăbuşit peste navă, distrugând aproape în totalitate lăcaşul de cult. Lucrări majore de renovare au loc după incendiul din anul 1875. Biserica reformată a fost construită în 1876 şi a fost renovată de mai multe ori. Reprezentativ pentru cultura populară specifică localităţii este Muzeul Şvăbesc, înfiinţat în 1993. Fiind amenajat într-o gospodărie tradiţională construită în 1881, muzeul reconstituie până la detaliu viaţa cotidiană a locuitorilor din Petreşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.

În Petreşti s-a născut lingvistul şi istoricul Stefan Vonház (1881–1945), a cărui principală lucrare este istoria colonizării şvabilor din regiunea Sătmarului. În memoria sa, în parcul din faţa primăriei a fost ridicat un obelisc.

Satul Dindeştiu Mic avea, la ultimul recensământ, numai 268 de locuitori. Localitatea s-a format pe locul cunoscut sub numele de Besenyőd, păstrat până în zilele noastre de denumirea germană a Dindeştiului Mic: Beschend. Numele actual este menţionat în anul 1913 şi se leagă de satul Dindeştiu Mare (comuna Andrid), din care a făcut parte până în anii 1950. Între 1938 şi 1943 a fost construită biserica romano-catolică închinată Sf. Vendelin, până atunci liturghia fiind oficiată în capela care data din anul 1872.







Play   Stop   1  of 5 photos
Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.