Comuna Sanislău este situată în partea vestică a judeţului, în Câmpia Careiului, la graniţa cu Ungaria, la o distanţă de 58 km de reşedinţa judeţului pe şoseaua DN19 şi DJ47.
Are legătură feroviară pe linia Satu Mare – Carei – Oradea. Începând din 2004, când Ciumeştiul, Berea şi Viişoara au format o comună separată, este compusă din trei localităţi: Sanislău (3193 locuitori), Marna Nouă (355 locuitori) şi Horea (sub 200 de locuitori). Din cei 3760 locuitori ai comunei înregistraţi la recensământul din 2002, 45,59% sunt de naţionalitate română, 44,47% sunt maghiari, 7,49% rromi şi 1,81% germani.
În economie predomină agricultura, în special culturile mari. Comuna dispune de arii împădurite întinse, marea majoritate populate de salcâmi, valorificate atât ca zonă meliferă, cât şi ca teren de vânătoare. În comună există şi mici unităţi de servicii şi cu profil industrial. Pe raza comunei Sanislău se află Mlaştina Vermeş, rezervaţie naturală care protejează numeroasele specii de plante şi animale rare identificate aici (chiar specii relicte din epoca glaciară). Mlaştina este singurul loc unde s-a semnalat cuibărirea becaţinei comune (Galinago gallinago) în România.
Centrul comunei este localitatea Sanislău, atestat pentru prima dată în scris în 1306. Cercetările arheologice au identificat prezenţa omului pe aceste meleaguri încă din neolitic, descoperindu-se de asemenea vestigii de epoca bronzului şi cea a fierului. În secolul al XIV-lea satul aparţine neamului Kaplony, iar în secolul al XV-lea de urmaşii acestora, familia Károlyi. Ulterior proprietari sunt familiile Reszegei şi Báthori, urmaţi de familia Bánffy. În cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea familia Károlyi, cel mai important moşier din Sanislău, iniţiază colonizarea şvabilor în localitate. Aici s-a format, în 1945, tabăra în care au fost adunaţi şvabii din localităţile înconjurătoare, înainte de a fi transportaţi în lagărele de muncă din URSS. Dintre cei 188 de şvabi şi români deportaţi din localitate, 16 nu s-au mai întors acasă.
Biserica reformată datează din secolul al XV-lea. Arhitectura sanctuarului şi contraforturile indică stilul gotic al construcţiei. Biserica a fost renovată în urma cutremurului din 1834, iar în 1869 a fost întregită cu turnul actual. Biserica ortodoxă actuală, având hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, fost construită în 1910 folosind structura unei edificii mai vechi. Biserica romano-catolică datează din 1824, dar a fost reconstruită ca urmare a cutremurului din 1834 şi dedicată Sf. Gheorghe. Lărgită şi renovată în anii 1970, biserica şi-a schimbat hramul, fiind închinată Naşterii Maicii Domnului. Sanislăul este locul natal al unor oameni de seamă ai Sătmarului: Gavril Lazăr de Purcăreţ, protopop, membru al Mişcării Memorandiste, Gheorghe Bulgăr (1920–2002), filolog şi istoric literar, Coriolan Coltău (1919–1970), poet, ziarist şi traducător, care a activat sub pseudonimul literar Costa Carei.
Localitatea Horea a fost înfiinţată în perioada interbelică, cu locuitori moţi din Munţii Apuseni. Biserica ortodoxă din sat a fost construită în 1930 şi este închinată Sf. Ierarh Nicolae. În anul 2006 în centrul satului s-a dezvelit bustul sculptat în lemn al lui Horea, opera artistului maramureşan Perţa-Cuza Alexandru. Marna Nouă a fost înfiinţată în 1924, tot o colonie a moţilor din judeţul Cluj. Biserica ortodoxă de aici datează din 1974 şi este închinată Sf. Împăraţi Constantin şi Elena.
